vineri, 4 ianuarie 2013

"Te duci...", în cuvinte încrucișate

  Într-o lume relativă, / Ce-a făcut şi-a desfăcut, / Eminescu-i remuşcarea / Dorului de absolut.   ( A. Păunescu )

ORIZONTAL : 1) Această tulburătoare elegie, publicată în 1883,  debutează cu următoarele versuri: Te duci şi ani de…  / N-or să te vază ochi-mi trişti  –  Alexandre Dumas.  2) Pesemismul poetului e categoric: Ca azi va fi ziua de mâine, / Ca mâini toţi…  s-or urma  –  Ştefan Vlad  –   Din Strigoii: Şi stelele ce vecinic pe ceruri colindează, / Cu toate la picioare-ţi eu le puneam în...  (pl.).   3) Animal invocat în Amorul unei marmure: Un...  pustiei rage turbarea lui fugindă, / Un ocean se 'mbată pe-al vânturilor joc (pl.)     Poezia O... prin ceruri   Curăţă suprafeţe mici.   4) Privitor la ochii trişti ai poetului: … de-a ta fiinţă, / De cum zâmbeşti, de cum te mişti (fem.).  5) Tulcea (abr.)   –  Vasile Şeicaru   –  Te blestemam, căci te iubesc. De-acum…  asta nu-mi rămâne.   6) Pseudonim al poetului Octavian Goga   –  Sentiment de insatisfacţie, precum cel al poetului în urma pierderii iubitei sale   În temă!  7) Eugen Doga    Mănăstire, supranumită de Eminescu  “Ierusalimul Neamului Românesc”, invocată în Doina: Stefane, Maria ta, / Tu la…  nu mai sta, / Las’ arhimandritului / Toata grija schitului, / Lasa grija sfintilor / In sama parintilor    Acela.   8) „Să fie sara-n asfinţit” (var.)  –  De-… nici asta nu-mi rămâne.   9) Poezia Departe sunt de…  –  Un fel de ceapă    Uniunea Oenologilor.  10) Necesare  –  Ca mâini toţi anii s-or…    11) Titlul poeziei care începe cu versurile: Lâng-a leilor gradina regele Francisc asteapta, / Ca sa vaza cum s-o-ncinge între fiare lupta dreapta  –  Arbore înrudit cu paltinul.  12) Privitor la artă literară, cum e cea pe care a ridicat-o Eminescu la culmile spiritualităţii româneşti  –  Notă muzicală.  


 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
 
2
 
 
3
 
 
4
 
 
5
 
 
 
6
 
 
7
 
 
8
 
 
9
 
 
10
 
 
11
 
12
 
VERTICAL
: 1) Plecarea iubitei nu-i mai produce poetului regrete: C-auzu-mi n-o…  mai întuneci / Cu-a gurii dulci suflări fierbinţi, / Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci / Ca să mă faci să-mi ies din minţi (2 cuv.)     De-acum nici asta nu-mi rămâne / Şi n-o să am ce…   2) Poetul se socoate fără de noroc în urma pierderii iubite: De-atunci pornind a lui aripe / S-a dus pe veci norocul meu - / Redă-mi comoara…  clipe / Cu ani de părere de rău!  –  Forme de reflectare, precum cele exprimate în vasta operă eminesciană  –   Poezia De-… fi mijloace.   3) Privitor la ochii poetului: Înamoraţi de-a ta…  , / De cum zâmbeşti, de cum te mişti    Înştiinţare.  4) Poezia Basmul ce i l-aş spune...   –  Când mă atingi, eu mă cutremur, / Tresar la pasul tău când treci,/ De-…  genei tale gingaş tremur,/ Atârnă viaţa mea de veci   –   A da valoare operei eminesciene.  5) Simion Mehedinţi  –  Gen de păsări, numite „cuci americani”  –  Localitate în vestul Austriei.  6) Natura contribuie la starea sufletească a poetului: O toamnă care întârzie / Pe-un…  şi trist izvor; / Deasupra-i frunzele pustie - / A mele visuri care mor  –  Neted.   7) Puteam numiri defăimătoare / În gândul meu să-ţi iscodesc, / Şi te uram cu-…     8) Alexandru Andrieş   –  Poezia  ... treci râul Selenei   –   Ghimpe.  9) Alexandru Vlahuţă  –  Afluent al lui Oka (Federaţia Rusă)   –   Degradare.   10) Din poezia S-a dus amorul: Şi cu...  smerit surâs / Cu acea blândă faţă / Să faci din vieaţa mea un vis / Din visul meu o vieaţă (pl.)  –   În clipe de deznădejde autorul exclamă: Viaţa-mi pare-o nebunie / Sfârşită făr-a fi-nceput, / În toată neagra vecinicie / O clipă-n braţe te-… ţinut     În artă!  11) Ca…  va fi ziua de mâine,/ Ca mâini toţi anii s-or urma –  Şi nu e blând ca o poveste / Amorul meu…  dureros,/ Un demon sufletul tău este / Cu chip de marmură frumos   –  Din Povestea teiului: Capu-i cade pe-a lui...  , / Sărutări fără de număr / El îi soarbe de pe gură.  12) Puteam numiri…   / În gândul meu să-ţi iscodesc.

Dicţionar: CIF, LIA, CUA, ISS, TNA.
Prof. Nicolae Vicolov 

solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU
 
Consultarea textului

 Te duci şi ani de suferinţă
N-or să te vază ochi-mi trişti,
Înamoraţi de-a ta fiinţă,
De cum zâmbeşti, de cum te mişti.

Şi nu e blând ca o poveste
Amorul meu cel dureros,
Un demon sufletul tău este
Cu chip de marmură frumos.

În faţă farmecul palorii
Şi ochi ce scânteie de vii,
Sunt umezi înfiorătorii
De linguşiri, de viclenii.

Când mă atingi, eu mă cutremur,
Tresar la pasul tău când treci,
De-al genei tale gingaş tremur,
Atârnă viaţa mea de veci.

Te duci şi rău n-o să-mi mai pară
De-acum de ziua cea de ieri,
Că nu am fost victimă iară
Neînduratelor dureri.

C-auzu-mi n-o să-l mai întuneci
Cu-a gurii dulci suflări fierbinţi,
Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci
Ca să mă faci să-mi ies din minţi.

        Solutia careului: Ta twam asi 
1
F
2
I
3
 L
4
 O
5
 Z
6
 O
7
 F
8
 I
9
 E
10
11
 O
12
 S
2
 A
 
L
 
U
 
N
 
E
 
C
 
 
 
A
 
D
 
A
 
N
 
C
3
 C
 
U
 
M
 
 
 
I
 
A
 
R
 
 
 
I
 
D
 
O
 
L
4
 E
 
 
 
E
 
S
 
T
 
 
 
P
 
U
 
T
 
E
 
R
 
I
5
 
 
P
 
A
 
C
 
A
 
T
 
 
 
R
 
I
 
S
 
 
 
P
6
 C
 
S
 
 
 
A
 
T
 
U
 
N
 
C
 
I
 
 
 
O
 
I
7
 H
 
A
 
I
 
N
 
E
 
 
O
 
A
 
 
D
 
A
 
R
8
  I
 
L
 
O
 
T
 
 
 
A
 
R
 
 
 
N
 
U
 
M
 
E
9
 P
 
M
 
 
 
E
 
A
 
R
 
 
 
C
 
A
 
R
 
E
 
 
10
 U
 
 
 
C
 
I
 
R
 
C
 
U
 
R
 
I
 
 
 
N
 
F
11
 R
 
E
 
P
 
E
 
T
 
A
 
R
 
E
 
 
 
M
 
I
 
I
12
  I
 
N
 
S
 
 
 
A
 
N
 
A
 
T
 
O
 
M
 
I
 
E
   
 Puteam numiri defăimătoare
În gândul meu să-ţi iscodesc,
Şi te uram cu-nverşunare,
Te blestemam, căci te iubesc.

De-acum nici asta nu-mi rămâne
Şi n-o să am ce blestema,
Ca azi va fi ziua de mâine,
Ca mâini toţi anii s-or urma -

O toamnă care întârzie
Pe-un istovit şi trist izvor;
Deasupra-i frunzele pustie -
A mele visuri care mor.

Viaţa-mi pare-o nebunie
Sfârşită făr-a fi-nceput,
În toată neagra vecinicie
O clipă-n braţe te-am ţinut.

De-atunci pornind a lui aripe
S-a dus pe veci norocul meu -
Redă-mi comoara unei clipe
Cu anï de părere de rău!

 
   

Toate aceste elemente se schimba treptat dupa 1877 Eminescu cantand si starile depresive si regretul, tristeta , cat si durerea pricinuita de dragoste. Poeziile din aceasta categorie sunt numeroase. Incepand cu “Pe aceiasi ulicioara’’ si ’’Departe sunt cu tine’’ (care fac parte din prima faza) cele mai multe apartin fazei a doua: ’’De cate ori iubito..’’ , ’’Atat de frageda’’, ’’Despartire’’, ’’S-a dus amorul’’, ’’Adio’’, ’’Pe langa plopii fara sot’’, ’’Iubind in taina’’, ’’Te duci’’, ’’Din valurile vremii’’, ’’Nu ma intelegi’’, ’’De ce nu mai vii?’’.
            Arar mai rasuna din inchipuire cat un ecou al vechii increderi luminoase in dragoste. Dar, in general, tot mai obosit si mai dezamagit de loviturile vietiii si de neintelegearea societatii contemporane lui, poetul da glas unor noi armonii poetice, de mari adancimi, din ce in ce mai triste si mai pline de renuntare. Pentru el, dragostea ramane in trecut si amintirea ei ca si a chipului iubitei se insoteste de o nespusa suferinta. Din aceasta pricina se petrece o concentrare a imaginii, o stilizare si o fixare de contururi apasate. Codrul nu mai are bogatia, risipa de lumini, culori si parfumuri din tinerete, ci se reduce la doua-trei elemente. Luminile se sting, culorile palesc.’’De cate ori, iubito’’ cu simbolurile ei tragice, e o prima marturie a intunecarii. In locul peisajului edenic apare aici ’’oceanul cel de gheata’’ ‚’’ bolta alburie’’ a alungat de pe ea voiciunea culorii, iar ‚’’luna cea galbena – o pata’’ si-a pierdut eminesciana ei stralucire. Caldura inimii l-a parasit pe poet: ‚’’Din ce in ce mai singur ma-ntrec si inghet.’’ ‚’’Iar timpul creste-n urma mea ma-ntunec !’’ (‚’’Trecut-au anii’’).